Corpul nostru este o componentă esențială a identității personale. Cum ne simțim, cine suntem, cum gândim

toate acestea fac parte din noi și din modul în care ne raportăm la imaginea noastră corporală. O dată cu perioada adolescenței, începem să fim preocupați de aspectul nostru fizic, să avem grijă la alimentație, dar și cum putem să ne menținem sănătoși atât din punct de vedere fizic, dar mai ales psihic. Astfel, pentru a înțelege mai bine indicatorii de interes ai acestei lucrări, vom pune un pic de accent pe imaginea corporală, punând în evidență anumite aspecte generale.

Imaginea corporală este considerată ca fiind „imaginea pe care o persoană o are despre măsurătorile antrometrice, contururile și forma coporală și de asemenea, sentimentele colerate cu acești factori care afectează satisfacția privind corpul sau privind anumite părți ale corpului” (Hosseini & Padhy, 2019). Altfel spus, conceptul poate definii modul în care noi acționăm, luăm decizii asupra unor situații, ne comportam sau simțim în cee ce privește legătura cu corpul nostru. Atunci când vorbim despre imagine corporală, nu ne referim doar la un aspect unidimensional, ci facem referire la un concept format din 4 componente, aplicat atăt la persoanele sănătoase, cât și nesănătoase. Aceste 4 componente sunt  de tip:

• Cognitiv: gânduri și credințe legate de corpul nostru;
• Perceptual: modul în care oamenii percep dimensiunea, forma și părțile corpului său;
• Afectiv: sentimentele cu privire la propriul corp;
• Comportamental: acțiunile pe care le efectuează oamenii pentru ași menține, verifica, modifica sau îngrijii diferitele aspecte ale corpului (Yamamotova, Bulant, Bocek, Papezova, 2017 apud Hosseini & Padhy, 2019).

Deși poate fi considerată o constantă în timp, imaginea corporală se modifică în anumite contexte, așa cum sunt cele de tipul:

• vulnerabilitatea determinată o dată cu înaintarea în vârstă;
• expunerea constantă la mediul social și la părerile celor din jur, considerând că aceștia ne vor binele și că au dreptate prin ceea ce ne spun;
• modificări corporale ce apar datorită stării de sănătate (corpul nostru reacționează diferit în situații stresante, atunci când ne aflăm în fața unei boli etc.).

Imaginea corporală nu face referire la înzestările biologice pe care le dobândim la naștere și nici feedback-ul primit de la persoanele semnificative (Neagu,2015). Însă, în mod evident acestea ar putea fi factori care să influențieze aprecierea corporală. Există o serie de factori care pot influența auto-aprecierea oamenilor, aceștia fiind:

• Factori personali: personalitatea, stima de sine;
• Factori interpesonali: familia, prieteni, influențele venite din partea mediului în care trăim;
• Factori biologici: trăsături genetice, indicile de masă corporlă crescut, apariția unor patologii;
• Factori culturali: valorile și normele sociale (Neagu,2015).

În concluzie, modul în care ne apreciem corporal va determina imaginea pe care noi o avem privind propriul corp. Modul în care gândim, în care simțim și în care ne comportăm va determina modul în care noi ne vom aprecia din punct de vedere corporal.